sâmbătă, 5 aprilie 2014

Noutăți!

         Heii  !

  Ne întâlnim pentru prima oară în 2014.Nu am să continui prin a-mi cere scuze, ci prin a vă spune că m-am gândit ca următoarele mele postări să cuprindă și alte teme față de cele de acum.Mereu mi-am dorit să am un blog cu tema : makeup & fashion dar cum mereu mi-a fost teamă să o iau din nou de la zero, m-am gândit să postez tot aici.
  Sper ca următoarele mele postări să stârnească atenția câtuși de puțin și să fie apreciate. 
  Ne vedem mâine cu o nouă postare,vă pup ! :*
  

miercuri, 25 septembrie 2013

Gând de seară.

  Te trezești dimineață , te ridici ușor din pat și pleci îngândurată spre bucătărie , în speranța că măcar țigara îți va ameliora starea. Cu primul fum tras , vine și prima lacrimă..care aduce alte zeci . Simți cum îți împăienjenesc privirea . Le simți căldura cu care coboară încet de la obraji spre buze. Fiecare picătură ștearsă din îmbulzeala creată pe chipul tău , e parte din tine așa cum au fost și ei odată. Cu aceiași stare te ridici și reușești să ajungi la oglindă ,unde încerci să ascunzi tristețea pentru că știi prea bine că nu poți lăsa lumea să vadă. Să vadă că te doare și să se hrănească cu sufletul tău.
  Dar întotdeauna este cineva acolo , pentru tine. Cineva care știe gustul lacrimilor prea bine și din sufletul căruia s-au hrănit mulți. Acea persoană îți vede tristețea din ochi chiar și când tu încerci să o ascunzi. Îți v-a zâmbi chiar dacă știe că greșești , doar pentru ca nu te descuraja,
  Acel cineva este acolo pentru ca pentru  fiecare suflet despicat o nouă jumătate se găsește , care îți oferă refugiu.

marți, 3 septembrie 2013

Ascultă-ți inima. #2

A iubi este însăși legea vieții , dar ce păcat că nu putem alege pe cine iubim.

    Acolo era el *fostul* așezat pe scaunul de lângă fereastră , cu mâinile încrucișate și cu privirea în gol.Am închis ușa și m-am întors spre el analizându-i mișcările.
   Eu : Ok , cine ți-a dat drumul la ușă?
   El : Mama ta. Te așteptam în fața casei și mi-a spus să intru că începe să se facă răcoare și tu nu te întorci prea curând. Sper că nu te superi.
* Să mă supăăăr? Sunt furioasă ! Cred că o să scap ceva pe el. Cum să ai tupeul să vii în casa mea după ce mă părăsești pentru alta ?! *
  Eu : Nu sunt tocmai fericită. Spune ce vrei și..știi drumul. 
  El : Doar 5 minute acordă-mi. Aseară mă gândeam la ce ai spus și cu regret îți spun că ai avut dreptate.Nimeni nu se compară cu tine. Mi-am dat seama că tu ești totul pentru mine. O șansă.. Ultima !
  Eu :Prea târziu. Ieși …ieși acum !
    Imediat ce am terminat de rostit ultimele cuvinte , m-am așezat pe pat și am început să îmi frec mâinile , lăsându-l să îmi analizeze comportamentul oarecum ciudat în astfel de momente.Cu pași mărunți se apropia de mine.
  Eu : Nici să nu încerci .. Ți-am spus să pleci nu să mă consolezi.
    Părea oarecum speriat , nu mă mai văzuse atât de nervoasă până acum. Parcă nici nu înțelegea că îmi făcuse destul rău până acum. După câteva secunde în care se asigură că nu mai vreau să spun nimic , pleacă trântind ușa. Mă ridic și îl privesc de pe fereastră până se face dispărut printre mașini.Simțeam nevoia să fiu singură așa că m-am încalțat cu rolele, mi-am luat telefoncul cu căștile și am plecat să mă plimb.
....
  Trecuse deja o oră și parcă nu puteam să mă plictisesc de liniștea parcului și de aerul proaspăt de toamnă.Mă așezasem pe o bancă pentru a putea privi toate cuplurile care se plimbau , ținându-se de mână , prin fața mea. Nu simțeam ură față de ei *cum probabil ar fi normal* ci mă bucuram . Li se citea în ochi fericirea .
  „Iar ne întâlnim..Sper că mă mai ții minte. Te-am văzut aici singură și m-am gândit că ți-ar prinde bine puțină companie” 
  Eu :Paul ?! Cum să nu îmi aduc aminte? Da , mi-ar face plăcere să stăm puțin de vorbă. Ce faci ?
  Paul : Am făcut cumpărăturile și m-am gândit să mă plimb puțin pe aici înainte să mă întorc acasă ..M-am săturat de agitația orașului ăstuia. Dar tu ? Ce e cu tine aici , singură?
  Eu :Iau puțin aer în timp ce mă gândesc la viața mea. Dacă stau să fac o imagine de ansamblu , e de căcat.
 Paul : Nu sunt în măsura să judec și nici nu încerc. Nu te cunosc așa că nu îți cer să îmi povestești. Când o să fie momentul te voi ajuta să înțelegi că viața e mult prea frumoasă pentru a o vedea într-un mod atât de urât.
   Mă uitam la el și nu îmi venea să cred că deși este un străin parcă l-aș cunoaște de o viață.Încercam....


miercuri, 28 august 2013

Ascultă-ți inima. #1

  A iubi este însăși legea vieții , dar ce păcat că nu putem alege pe cine iubim.
Povestea mea a început acum doi ani, când , ca  orice copil , iubeam necunoscutul . Tânjeam după înțelegere și afecțiune.
    Era dimineață . Mult prea dimineață , ținând cont că mă trezisem cu câteva ore înainte de 07:00 . Cu toate că îmi era foarte somn , nu puteam adormi. Eram îngrozită de gândul că nu îl voi putea uita , deși știam că îmi făcuse mult rău. Parcă îl și auzeam cum îmi vorbea cu un aer superior , spunându-mi că tot ce se întâmplase între noi pentru el nu înseamnă nimic. *e ciudat cum te poți dărui atât într-o relație , cum poți pune atâta suflet , deși știi că sentimentul nu e reciproc. *
   Cu gândul la el , nici nu mi-am dat seama că deja se făcuse târziu. Mi-am luat geanta și am plecat spre școală. Era o dimineață ce se potrivea perfect cu starea mea. Ploua îngrozitor , iar de văzut ceva la mare distanță , era imposibil.
    Tata : Vrei să te duc la școală ? Plouă destul de urât.
    Eu : Nu.. E ok. Mă descurc.. *nu era ok deloc , doar că vroiam să mă plimb puțin în timp ce mă gândeam la toate cele întâmplate. Nu credeam că apariția unei persoane în viața mea , mă poate schimba atât de mult*
  Din cauza ploii , nici nu mi-am dat seama că telefonul îmi suna încontinuu. Abea când m-am uitat cât e ceasul am văzut 4 apeluri pierdute de la el. *de ce mă mai sună dacă îmi spune că pentru el totul a fost o joacă ? * . Treacă de la mine , e ultima oară când îi mai dau un mesaj...
   „ Hei , domnișoară .. Nu te uiti pe unde mergi ? ”
 Cu ochii în telefon nici nu mi-am dat seama că este cineva în fața mea. Mi-am ridicat privirea încet , mi-am ceurt scuze și am mers mai departe. Din spatele meu aud niște pași , așa că mă întorc să văd ce se întâmplă.
 ” Te grăbești ? Aș vrea să discutăm puțin . Mă numesc Paul. ”
 Normal că mă grăbeam , dar mă gândeam că poate are ceva important să îmi spună. În fond , era o persoană destul de matură .. nu puteam să îi răspund sec.
 Eu :  Nu , nu mă grăbesc. Spuneți.
Paul : De ce nu îmi spui pe nume?
Eu : Nu vă cunosc ..și cred că ar fi lipsă de respect.
Paul : Deloc. Uite , ăsta este numărul meu. Dacă vrei să vorbim sau ai nevoie de cineva căruia să i te destăinui , sună-mă.
Eu : Așa am să fac. La revedere Paul .
  ...
După o zi lungă la școală , ajung acasă. Arunc geanta pe canapea și urc sus . Acolo ...

miercuri, 20 martie 2013

. . .

      Știu că sunt momente în care te decizi să nu mai bagi în seamă toate răutățile . Știu că spui că nu contează ce spun alții despre tine. Cu toate astea , renunți ! Te resemnezi la gândul că asta este viața și că nu ai ce face . Ba da ! În mâinile tale stă toată puterea. Tu decizi dacă vrei să fii călcat în picioare sau respectat. Nu îi asculta . Vor doar să te facă să disperi. Să ajungi acasă și să plângi în pernă ,știind că tu nu vrei să pui capăt ăstora , că poate chiar îți dorești .
     Viața noi ne-o facem , nu Dumnezeu. Într-o lume ca asta , trebuie să ai mândrie , orgoliu și cred că până la urmă puțină nepăsare. Nu , nu înseamnă că ești fals , înseamnă că știi să îți impui un punct de vedere. Oricum , cum ai fi, lumea te judecă după aparențe. M-am săturat deja să încerc să arăt că nu sunt ceea ce par .Cei ce îmi sunt aproape , știu ce caracter am .
 „ E slabă , hai să o criticăm.
   E plinuță , hai să o criticăm.
   E urâtă , merge strâmb , e surdă , nu vede , nu e capabilî să gândească ...Hai să criticăm ! ”
 Lumea mereu o să aibă ceva de comentat. Nu are rost să ajungi în acel punct în care să spui „ Nu mai pot .Trebuie să pun capăt .” Da, trebuie , dar nu cum crezi tu . Nu are rost să faci ceva nebunesc doar pentru că ceilalți te văd așa cum știi că nu ești defapt.
   Fii puternic/ă și luptă . Mai devreme sau mai târziu acele persoane o să aibă de regretat.

P.S. : Dacă nu știți melodia , vă rog să o ascultați și să urmăriți video-ul. Cred că doar așa vă puteți da seama ce simte un om în astfel de situații.

 

duminică, 10 martie 2013

E momentul să plec .

   Nu am plecat niciodată atunci când a trebuit și asta doar pentru că am vrut să fiu sigură că nu voi mai avea la ce , sau la cine să mă întorc. Dar plec acum . Plec cu pași mărunți , fără să mă uit în urmă . Am așteptat ca dezamăgirea să atingă cote maxime , pentru a fi sigură că odată inchisă ușa , nu voi mai îndrăzni să o deschid.  
  Fericire ?! De la un timp nu mai exista. Nopți nedormite , certuri , suspine în șoaptă . . . Și toate pentru ce? Am ajuns la concluzia că sunt prea tânără să mă implic în ceva ce m-ar putea distruge psihic. Mi-a ajuns amăgirea. Mi-a ajuns să îmi spun „ Ok , poate se schimbă ceva ! Poate mâine o să mă trezesc și lângă mine va fi alt om .” Oricât am încerca , sau cel puțin doar eu , simt că timpul acesta a fost în zadar.
 Atâtea anotmpuri fără noi  . . .nu vreau să cred că totul a fost o glumă. Precum o albină , îmi adun proviziile pentru vremuri ce par a fi grele. Îmi adun speranțe , vise . . Știu că voi avea nevoie , pentru că știu că nu va fi ușor. Deocamdată , îmi strâng doar hainele . Am plecat .
  Sper ca atunci când ne vom revedea , în loc de lacrimi vărsate din cauza trecutului , să zâmbim , făcându-i prezentului în ciudă !
 

vineri, 8 martie 2013

8 martie .

    La mulți ani prințeselor !
     Dacă vă așteptați să încep prin a face un pomelnic cu toate persoanele dragi mie și un „la mulți ani ” sictirit. . .îmi pare rău , dar nu !
   Eu am promis că de 8 martie o să mă duc și o să-mi cumpăr singurică o floare ! Și m-am dus. . .dracu'. Ok , am luat flori , dar chiar nu înțeleg. Până la urmă să se hotărască ! Ori 14 februarie ori 8 martie. Bine că nu am prieten ! Nu zic că mi-ar displace niște cadouri . . .dar nu prea-mi place să ofer , plus că e criză !
   Poate dacă aș avea un prietenaș ar fi mai drăguț . .adică m-aș bucura de păsărici (păsări , care fac piu-piu . . .nu vă gândiți la prostii ) , aș zâmbi la fiecare floare. . .mda , de unde . Nici atunci nu aș face asta , doar nu-s scoasă de la spitalul 9. Oricum , am observat cred că 3 lucruri astăzi . (Cred că dacă aș face videoblog aș pune o reclamă în timp ce vorbesc și înainte aș spune : nu uita ! rămâi cu noi și vei vedea cele 3 lucruri uluitoare ! . Mereu mi-am dorit asta :)) )
 1. Au fost o mie și una de flori și dacă sunt flori , automat sunt și albine. Nu îmi plac albinele. De exemplu , m-a urmărit una , defapt cred că pe floare , dar eu o țineam așa că e tot una. . .cred că 5 minute . . . până m-am enervat și am așezat floarea pe bancă . Ghici , ce ? Floarea am ridicat-o dat albina nu s-a mai ridicat. Nu continui , puteți interpreta ( poate mă dau rudele în judecată ) . În fine , în anii trecuți erau 2-3 tarabe cu flori . . .dar azi am văzut cred că 6 la rând . . .Și ghici ce ! Același slogan : Hai la zambile ! WOW ! Nu știu , mi se pare ciudat ! De ce aș da pe zambilă 10 lei dpar pentru că e roz ? De ce cea mov e 3 lei ?=)) Are aur , sau ce ? Măcar de ar fi dinălea altoite ( așa cred că se spune la ălea cu multe flori ). Am ajuns la decizia că mai bine mă duceam la bunică-mea și rupeam 1-2 apoi le înveleam în staniol.

 2. Polițistul de lângă școala 10 este drăguț . Avea ochii căprui . ( A sunat gen : Doamneeee , un om cu ochii căprui ! Ia-mă de nevastă ! )  . Frumoasă și laleaua , dar mi-a fost lene să o țin și „am uitat-o „ la suculeț . :))

3.  Profesorii sunt mai amabili ! Adicăăăăă , am avut și ore scurte , dar pe lângă asta nici măcar nu le-am făcut ( doar mate...test )Deci am plecat de la școală cam pe la 11 și ceva :X .

Poate am observat mai multe chestii dar nu știu ce să scriu despre ele și cred că v-aș cam plictisi.
Un 8 martie fericit. Vă puuuuuuuuuuuuuuuuup :* !