Mă gândeam să dezbat puțin o problemă ce ne afectează pe cei mai mulți dintre noi. Sincer , nu știu dacă în celelalte postări am adus vorba despre asta , dar acum vreau să spun ce cred eu ,mai detaliat. Ăăă , am avut o temă la istorie în care trebuia să găsim argumente pro și contra pe tema „Omul nu este liber” Păăăăăi , făcând parte din această categorie , vreau să vorbesc despre încrederea în sine.
Am auzit mulți oameni care spun că a fi om înseamnă să știi să faci bani , să știi să domnești peste ce e al tău. Nu cred asta. Păi cum rămâne cu ajutorul , înțelegerea , răbdarea și multe altele ? Eu cred că a fi om înseamnă a fi om , adică ești o ființă vie , care are sentimente . Mi se pare normal să ajuți , să fii ajutat , să înțelegi , să fii înțeles .
Încrederea în sine.
Eu una , mereu am fost o persoană care știe ce vrea. Îmi pun ceva în gând , analizez dacă e ok sau nu și trec la fapte. Știu că se spune că a avea încredere în tine nu este chiar bine , pentru că vezi Doamne , trebuie să te consulți cu cineva , să accepți să fii ajutat , nu să spui „Lasă că știu și singur ” Ok , sunt de acord , dar nu în totalitate. Acum , chiar nu prea mai avem pe cine să ne bazăm și cui să îi cerem sfaturi , plus că dacă fac o greșeală știu că e greșeala mea. Nu mă duc și îi spun după lui x , vezi că din vina ta , că mi-ai spus să fac așa , s-a întâmplat asta. Păi frate , ai și tu oleacă de minte acolo în căpușorul ăla , încât chiar dacă primești sfaturi să știi dacă sunt bune sau nu. Știi cum se spune „ Dacă vecinul îți spunea să te arunci în fântână , te aruncai ?” Acum oamenii încearcă să profite de pe urma altora , nu se mai pune problema de ajutor dat din proprie inițiativă , sau poate raaaar să vezi asta. Deci , mai bine să ai încredere prea multă decât să te prostească alții cum vor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu