Cum e ?! Te-ai așezat vreodată în pat și ai inceput să suspini încercând în zadar să îți ascunzi lacrimile? Sunt conștientă că trebuie să te uit dar nu o pot face. Astăzi , ai trecut din nou pe lângă mine și te-ai oprit , îmbrățișându-mă prietenește. Nu crezi că am fi putut să facem cumva să nu ajungem așa ? Nu era mai bine să nu lăsăm orgoliul să ne controleze? Nu știu dacă nici tu nu poți dormi nopțile , dacă atunci când închizi ochii îți apare imaginea băncii unde am avut prima ceartă care a fost de-a dreptul banală. Chiar și așa , a fost prima și ultima. Nu știu dacă tu vezi toate astea , dar eu da .Nu pot da cu piciorul așa ușor la timpul petrecut îmrepunp. Îmi e dor de tot ce ține de tine. Îmi e nespus de dor . Încă aștept o minune ...
Tu chiar nu vezi , sau încerci să nu arăți că îți pasă că îmi pasă de noi ?! Nu vreau și nici nu pot să cred că ai uitat totul așa ușor .
Cred , că uneori trebuie să pierzi cu adevărat o persoană ca să îți dai seama ce înseamnă cu adevărat pentru tine !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu